Afară cu icoanele din şcoli

O ştire de acum câteva zile la Realitatea TV şi, mai ales, un post pe care îl găsiţi aici m-au determinat să scot de la naftalină un textuleţ mai vechi pe care îl puteţi citi mai jos.

Întreg scandalul cu icoanele în şcoli este de-a dreptul penibil. Pentru orice persoană raţională este clar că icoanele nu au ce căuta în şcoli. Argumentele oferite de ce cei care doresc prezenţa icoanelor în şcoli pentru a-şi susţine poziţia sunt ilogice şi hilare (în ciuda faptului că vin de la persoane pe care le-aş fi considerat destul de luminate, gen Bălăceanu Stolnici sau Patapievici).

Ultima oară când am verificat, România era o democraţie (fie ea şi în curs de dezvoltare) şi nu o teocraţie (model Iran). România este un stat laic, în care biserica este separată de stat (teoretic, căci practic vorbind căpuşele bisericii ortodoxe române au mult prea multă putere politică). Sistemul educaţional din România este în mare parte un sistem de stat. Dacă toate acestea sunt adevărate, de ce atâta îndârjire pentru a menţine simbolurile unei religii în şcoli? Şcolile private controlate de diverse culte, dacă vor, pot pune nu numai icoane, îşi pot construi câte un altar în fiecare sală de curs – treaba lor ce fac. Atâta vreme cât sunt instituţii private au acest drept. Pentru instituţiile de stat însă, acest drept nu există. Statul este obligat sa trateze toate cultele în acelaşi mod, ori prin afişarea icoanelor ortodoxe în instituţiile sale, acesta favorizează în mod clar religia ortodoxă.

Un argument des folosit de cei care doresc menţinerea icoanelor în şcoli susţine că într-o democraţie majoritatea este cea care decide iar minoritatea (minorităţile) trebuie să se supună majorităţii. Acest argument este de-a dreptul stupid şi indică atât incapacitatea de a înţelege teoria democraţiei cât şi o atitudine complet totalitară. Conform acestui argument, dacă majoritatea (românii de exemplu) decide că toţi cetăţenii de alte etnii (maghiară, romă, etc.) trebuie strânşi şi obligaţi să trăiască în zone special delimitate (colonia maghiară, colonia romă, etc) minorităţile etnice ar trebui să facă întocmai şi să fie bucuroase că îşi joacă rolul destinat lor într-o democraţie. Poate că Hitler era democrat şi noi nu ne-am dat seama… Dacă persoanele fără educaţie superioară (majoritatea) decid că cei cu studii superioare (minoritatea) nu ar trebui să aibă drept de vot (pentru că în popor se ştie că prea multă carte strică mintea unui om), minoritatea ar trebui să accepte această decizie fără a o mai discuta. Şi exemplele pot continua. Există vreo diferenţă între aceste exemple şi argumentul că icoanele trebuie păstrate în şcoli pentru că majoritatea populaţiei este creştin ortodoxă? Cred că nu. Atunci de ce am accepta acest argument ca valid, în timp ce primul exemplu ni se pare reprobabil?

Al doilea argument des folosit este că icoanele trebuie să rămână în şcoli deoarece ele sunt imagini ale unor persoane sfinte, cu un comportament exemplar şi, prin urmare, vor inocula aceleaşi comportamente copiilor. Cred că glumiţi domnilor. Aceste icoane nu sunt altceva decât simboluri ale unei organizaţii (biserica ortodoxă română) ce nu încearcă altceva decât să îşi asigure viitoarea sursă de venit. Bagă teama în ei cât sunt mici iar atunci când vor creşte mari vor fi persoane responsabile care vor veni să plătească birul pe care îl datorează bisericii. Vreţi să creşteţi copiii astfel încât să facă distincţia dintre bine şi rău? E foarte simplu dragilor, învăţaţi-i etică şi morală, nu religie. Dacă simţiţi neapărat nevoia unor poze la care să se uite cu admiraţie şi care să îi inspire, puteţi pune pe pereţi pozele unor persoane care au făcut ceva pentru semenii lor: un Martin Luther King, o Doina Cornea, un Louis Pasteur, un Constantin Brâncuşi, un Liviu Babeş, o Anne Frank.

Chiar vrem să promovăm valorile bisericii ortodoxe române? BOR nu a făcut nici un bine pentru România şi români. Dimpotrivă. Pe când biserica catolică din Polonia se lupta cu regimul comunist, BOR se afla în cârdăşie cu comuniştii din Romănia (căci, vai, feţele bisericeşti se temeau pentru propria tărtăcuţă). Pe când bisericile catolice din vestul Europei ofereau educaţie gratuită pentru cei săraci (prin secolele 18 si 19) BOR nu prea era interesată de astfel de activităţi.

Credeţi că icoanele îi vor învăţa pe copii toleranţa şi dragostea faţă de aroape? Mai reflectaţi un pic asupra acestei idei. Ca să vă dau un pic de ajutor, iată cum îi descriu cei care susţin menţinerea icoanelor în şcoli pe cei care li se opun (citatele provin de pe pagina de web Salvati icoanele copiilor):

Academician Constantin Bălăceanu Stolnici: “Am trăit să văd ca la 16 ani după căderea comunismului ateu, sunt ‘români’ şi organizaţii ‘româneşti’ care reiau, cu un nou discurs ipocrit, ofensiva împotriva spiritualităţii noastre … Sper că nu vom ceda la această agresiune a duşmanilor dinăuntru şi din afara ţării, angajaţi împotriva credinţei noastre, a părinţilor, bunicilor şi înaintaşilor noştri.”

Academician Eugen Mihăescu: “cum îndrăzneşte cineva ca domnul Moise să aibă o astfel de iniţiativă? Domnul Moise poartă numele unui profet – nici măcar aceasta nu-i trage un clopot?”

Prof. dr. Ilie Bădescu “Cine doreşte să ţină copiii departe de modelele oferite de sfinţi vrea să-i barbarizeze, nu să-i protejeze. Sfântul este o personalitate culturală totală, un model de valoare universală. Reacţia antichristică face parte din curentul anticultural şi nihilist postmodern.”

Părintele Iustin Pârvu: “acum vin cu „drepturile omului”, cu „principiul egalităţii”, cu „libertatea de conştiinţă” – lucruri care în fond ascund multă imoralitate şi mârşăvie. Această problemă de scoatere a icoanelor de pe pereţii şcolilor pare minoră, dar nu este deloc aşa. Ţinta este alta, de distrugere a neamului, şi de aceea se atacă ce are mai profund în el: credinţa strămoşească.”

ÎPS Bartolomeu Anania: “atentate morale la adresa copiilor şi a tinerilor noştri”

Academician Dan Berindei: “Nu ştiu ca cineva să fi protestat împotriva acestor simboluri. Cel mult, unii au cerut să aibă simbolurile lor, dar, în acelaşi timp, nu putem să punem o mie de simboluri într-o clasă, ci doar pe cele care reprezintă majoritatea elevilor. Şi acesta este cazul cu simbolurile creştine. Icoana este simbolul ortodocşilor, iar noi suntem o ţară majoritar ortodoxă.”

Actorul şi regizorul Dan Puric: “Am dorit să semnez această petiţie pentru că nu mai fac parte din membrii UTC din 1989. Ştiu că în 1947 s-au scos icoanele din şcoli şi s-a pus în loc fotografia lui Stalin. Să-mi spună şi mie acum ce fotografie urmează să se pună? Dacă se renunţă la creştinism şi la ortodoxie ce urmează? De aceea, semnarea petiţiei este un act de bun simţ normal, firesc, care n-are legatură cu speculaţiile pe care le fac şmecheraşii ăştia, că jigneşti alte comunităţi.”

Unde este toleranţa în declaraţiile acestor “creştini”? Propriile lor declaraţii demonstrează că o viaţă trăită printre icoane nu este un garant al unei gândiri tolerante.